Caz confirmat de lepră în România: transmiterea necesită contact prelungit

Ministerul Sănătății a confirmat joi, 11 decembrie 2025, primul caz de lepră (boala Hansen) în România, de la începutul anilor ’80, iar alte trei posibile situații sunt investigate. Toate patru persoane sunt femei, originare din Asia, care lucrează ca maseuze într-un salon SPA din Cluj-Napoca.

Detalii despre cazuri și investigații medicale

Primele două paciente au fost internate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj pe 26 noiembrie 2025. Femeile, în vârstă de 21 și 25 de ani, au fost supuse unor investigații amănunțite pentru a confirma diagnosticul:

• Biopsie cutanată, cu rezultate pozitive pentru bacili acid-alcoolo-rezistenți (BAAR) în primul caz;
• Test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA pentru excluderea tuberculozei;
• Analize histopatologice în curs, cu orientare spre prezența Mycobacterium leprae.

Pe baza acestor examene, un caz a fost confirmat oficial, iar celelalte trei sunt încă în evaluare clinică și microbiologică.

Măsuri și reacții ale autorităților sanitare

Pentru a preveni orice risc epidemiologic, Inspecția Sanitară de Stat și Direcția de Sănătate Publică Cluj au luat măsuri stricte:

• Dezinfectarea spațiilor salonului cu ozon;
• Controlul vestiarelor și al spațiilor personale de depozitare;
• Amplificarea procedurilor de curățenie și igienizare cu biocide autorizate;
• Programarea angajaților pentru controale medicale de Medicina Muncii;
• Extinderea anchetei epidemiologice pentru identificarea contacților.

Ministerul Sănătății a decis suspendarea temporară a activității salonului până la finalizarea anchetei.

A fost inițiat tratamentul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, care reduce rapid riscul de transmitere a bolii.

Ce trebuie să știe publicul despre boala Hansen

Lepră este o boală cu evoluție lentă și foarte puțin contagioasă. Contaminarea implică o expunere îndelungată și apropiată.

Este important de reținut că lepră nu se transmite prin:

• strângerea mâinii,
• îmbrățișări,
• călătorii cu mijloacele de transport public,
• proximitate scurtă,
• utilizarea comună a spațiilor.

Datorită dezvoltării lente a bacteriei Mycobacterium leprae, sursa infecției este greu de identificat. După demararea tratamentului specific, transmiterea devine improbabilă.

Pașii următori și implicarea internațională

Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că autoritățile vor:

• intensifica supravegherea epidemiologică,
• extinde testarea persoanelor care au intrat în contact cu cele patru femei,
• evalua condițiile de muncă și cazare ale angajaților străini,
• solicita sprijin tehnic și validarea protocoalelor de diagnostic și tratament din partea OMS și ECDC.

Riscul pentru populația generală este considerat scăzut, iar situația este monitorizată cu maximă precauție.

Context și concluzii locale

Ultimul caz de lepră diagnosticat în România a fost în anul 1981, iar în Europa boala apare foarte rar, în special la persoane venite din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină. Pentru județul Harghita și zonele învecinate, nu există semnale care să indice un risc suplimentar.

Ministerul Sănătății și alte structuri de sănătate publică vor continua să furnizeze informații relevante pe parcursul anchetei epidemiologice.

Pentru cititorii noștri din Harghita, este esențial să fie atenți la informațiile oficiale și să rămână calmi, fiindcă transmiterea leprei necesită un contact foarte strâns și prelungit – situația este sub control, cu toate măsurile legale și medicale implementate.

Sursa: Ziar Harghita
Articol original publicat pe ziarharghita.ro